Datoria publică a trecut de 60% din PIB. Adrian Câciu acuză întârzierea publicării datelor și pune presiune pe Guvern

Ministerul Finanțelor a publicat, cu întârziere, datele privind datoria publică a României pentru lunile octombrie și noiembrie 2025, iar cifrele confirmă depășirea pragului de 60% din PIB. Potrivit raportului oficial, datoria totală a ajuns la 1.121 miliarde de lei la final de noiembrie, în creștere față de 1.040 miliarde de lei înregistrate la final de iunie 2025.

Depășirea pragului de 60% din PIB are o semnificație aparte: este nivelul de referință stabilit prin tratatele europene, iar trecerea acestuia obligă Guvernul și Parlamentul să adopte măsuri de corecție fiscală. Practic, România a depășit acest prag încă din octombrie 2025, însă informația a devenit publică abia acum.

Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a reacționat imediat după publicarea datelor, acuzând lipsa de transparență și întârzierea comunicării oficiale. „În sfârșit prezintă datele reale despre economie”, a scris acesta pe Facebook, sugerând că avertismentele sale anterioare privind evoluția datoriei au fost confirmate.

Câciu a susținut că problema nu este doar nivelul datoriei, ci și gestionarea deficitului bugetar și absorbția fondurilor europene. El a atras atenția asupra riscului ca România să nu poată închide anul 2026 cu un deficit de 6,2% dacă nu accelerează încasarea fondurilor din PNRR. În acest context, a invocat blocaje legate de cererea de plată nr. 4, care ar fi amânată, potrivit unor informații provenite din zona Comisiei Europene.

Datele publicate de Minister arată că, de la preluarea mandatului de către actualul executiv, datoria publică a crescut cu aproximativ 81 de miliarde de lei. Ritmul de creștere și presiunea pe buget vin într-un moment în care România se află deja în procedură de deficit excesiv, iar regulile fiscale europene impun o ajustare graduală, dar fermă.

Dincolo de schimbul de replici politice, cifrele indică o realitate clară: costul finanțării crește, spațiul fiscal se îngustează, iar orice întârziere în reforme sau în absorbția fondurilor europene complică și mai mult ecuația bugetară. Depășirea pragului de 60% nu declanșează automat sancțiuni, dar reprezintă un semnal puternic privind vulnerabilitatea finanțelor publice.

În perioada următoare, presiunea se va muta pe măsurile concrete pe care Guvernul le va adopta pentru a controla deficitul și pentru a stabiliza datoria. Dezbaterea politică este deja deschisă, însă cifrele nu mai lasă loc de interpretări: România se află într-o zonă fiscală sensibilă, iar marja de eroare devine tot mai mică.