Mandatul Voineag se încheie. Ce a livrat, de fapt, DNA în ultimii ani.

Mandatul lui Marius Voineag la conducerea Direcției Naționale Anticorupție se apropie de final, după ce procurorul-șef al DNA și-a depus candidatura pentru o altă funcție în sistemul judiciar. Voineag a declarat că „iese cu fruntea sus” din acest mandat, formulare care merită însă analizată dincolo de registrul personal.

Marius Voineag a debutat în funcție, în timpul Justiției gestionate de Cătălin Predoiu, cu o presiune politică și publică vizibilă, într-un context în care DNA trebuia să-și reconstruiască autoritatea pierdută în anii anteriori. Deși au existat dosare instrumentate și anchete mediatizate, instituția nu a reușit să recâștige pe deplin rolul central în arhitectura luptei anticorupție. Marile probleme structurale ale instituției au rămas, în mare parte, în afara unui deznodământ clar.

Dosarele cu miză politică majoră au fost puține, iar percepția publică a rămas una așteptată: DNA pare că funcționează selectiv și este complet absentă din marile dosare de corupție.

Cu Marius Voineag pe picior de plecare în funcția de adjunct al procurorului general și cu negocierile privind noile numiri din justiție blocate între Palatul Victoria și Cotroceni, situația instituției care reprezintă, teoretic, prima linie de apărare împotriva corupției, rămâne incertă.

Următoarea numire la conducerea DNA va decide dacă România mai vrea o instituție anticorupție funcțională sau doar una administrată politic.